Unghia trasa pe destin 1

Unghia trasa pe destin I

Hainele lui Bella

Bella

Sunetul tocului se aude destul de tare incat sa traga privirile tutror, linistea care se gasea pe hol acum s-a intrerupt, iar faptasa sunt eu. Post o rochie alba, stransa pe piciarele lungi si bronzate, stilul larg, care are manecile cu o gaura in jurul umerilor. Ceasul si bratara negre se potrivesc cu geanta de aceasi culoare, foarte eleganta, simpla si feminina. Ochelarii si bereta da un aer de diva, ca pana la urma, asta sunt. Ochii mei ciocolatii sunt ajutati de un tus negru, rimelul dat peste genele dese, buzele zemoase si catifelate, totul ca sa iasa parca iesit din cutie.


Imi trec degetele prin par si un oftat plictisit se strecoara prin buzele date cu un lucru roz rozaliu, nu foarte sclipitor. Daca trebuie sa fiu cea mai tare, nu inseamna ca trebuie sa arat ca o pitipoanca siliconata, care se uita la barbatii cu bani. Eu vreau, si mare a fost mirarea celor carora le-am povestit,  ca nu doresc decat unul dulce, grijuliu, atent, care sa ma iubeasca pentru inteligenta mea, nu pentru trupul mostenit de la mama, si ajutat, de ce nu, de la ingerul meu intunecat. 


Am cunoscut candva un astfel de baiat, era  atat de divin, dar m-a inselat. Imi asez si mai bine ochelarii, nu vreau sa se vada ochii mei intepati cu mici ace invizibile, iar barfitorii sa observe ca abia ma abtin sa nu plang. Nu sunt atat de suparata ca m-a tradat, bine, acum sunt, dar atunci nu-mi pasa, il iubeam atat de mult incat puteam trece peste orice, dar sa o faca cu fata pe care o uram cel mai mult.        Nu am putut sa accept asta, ne-am despartit inainte sa-mi spuna o mie de minciuni, nu am nevoie de scuzele lui penibile.


M-am schimbat mult de atunci, nu mai sunt acea fata credula, care credea ca lumea este un sanctuar sacru ce nu trebuie profanat. Ce copil prost am putut sa fiu, nu pot sa cred ca eram in stare sa ma las in mana lui, pentru prima oara, si sa ajung in fata la altar deja pacatoasa. Bine, deja s-a intamplat asta, dupa ce mi-a facut miselor am renuntat la aripile albe si pictate cu diamante, si am devenit cine sunt acum, o stea din aceasta facultate. Am descoperit multe lucruri despre mine, talente pe care nici nu le stiam, cum ar fi scluptura si sportul. Cand eram cu nemernicul ala imi spunea mereu ca ma va scapa de educatia fizica, si chiuleam mereu de la ea, mergeam intr-un parc unde ne sarutam, ce copilaresc. 


Acum reprezint scoala la scrima, mereu mi-l inchipui pe el adversarul si pun toata ura mea in acea "incaierare". Am atatea medalii si premii acasa incat pot sa spun ca sunt cea mai talentata din aceasta cladire, nu sunt modesta, stiu asta, insa sunt cine sunt si trebuie sa ma pot ca atare. La scluptura e alta poveste, mereu m-am priceput la pictura, la arte intr-un cuvant, dar si el, asa ne-am cunoscut. Uneori cred ca ma folosit, ca m-a cucerit ca sa ma scoata din joc, pentru ca amandoi concuram la multe concursuri, dar mereu castigam eu. Singura data cand am pierdut a fost prea dureros pentru mine, am pierdut chiar o bursa in strainatate, mi-am stricat tabloul pentru el, iar acesta a luat ce imi apartinea mie, faima.


Inca nu pot sa cred ca timpu a trecut atat de repede, parca ieri ma strangea in brate, intram pe portile liceului, zambeam unul la altul. Eram asa o fetita, foarte speriata, fara coloana vertebrala, care il iubea atat de mult incat nu putea sa traiasca fata ca el sa fie langa mine. Acum, parca sunt  exact opusa,  iubitul meu vine la mine cand vrea, nu stau dupa el, nu-mi pasa daca tine la mine, doar ma folosesc de el. Este capitanul echipei de forbal, un sport ce nu are nevoie de creier, el fiind foarte frumos si atragator, cred chiar ca a primit acest post pentru ca este cu mine. Nu pot sa spun ca arata rau, as minti atat de prost, insa parul lui dat mereu pe ochi, parca ar fi un emo ce si-a pierdut garderoba, ma plictiseste atat de mult. 


Mereu vrea sa sta cu mie, asa cum eu vreau... sa stau cu mai multi, nu pot sa rezist intr-o  singura relatie, e mult prea plictisitoare. Oare cand voi gasi  acel baiat care sa accepte sa fim si cu altii, sa mergem impreuna la petreceri si sa ne petrecem timpul si cu alte persoane, sa dansam, sa ne sarutam.. si mult mai multe chestii interzise. Sa ma un amant este atat de fals, mi se pare o apa statuta, asa ca ii schimb, nu in fiecare zi, si dupa fiecare testare, daca este "bun" il pastrez, daca nu ma multumesc cu atat si plec. Idiotul de Bob nu intelege, nu-l cheama asa, daca nu ma insel, este iubitul meu actual, un prost ce nu stie nici sa tina o discutie. Oare ce nume i-au pus parintii lui ? Ce uituca sunt.


- Buna iubito ! Ce face cea mai frumoasa floare ? uite-l si pe tampit.
- Floare  !? Tie ti se pare ca eu o sa ma ofilesc vreodata ? Esti atat de ...
- Scmpo, te rog, am vrut doar sa sune frumos, eu...
- Taci si hai la tine, m-am plictisit de scoala.


Ne indreptam spre usa, dar ceva ma trage inapoi, imi tine ferm bratul si ma indreapta spre el. Ma lovesc de cei mai interesanti ochi, de un verse combinat cu mici diamante de diferite nuante de galben, sau sunt un verde   foarte deschis, sunt atat de misteriosi. Un zambet obisnuit imi apare pe chipul perfect, nici unul smecher, nici pervers, nici cu superioritate, si unul chiar copilaresc. Oare cine este ? Oare cum a reusit sa trezeasca asta in mine, o latura atat de adormita ? Nu sunt indragostita, nu sunt acea fraiera de demult, doar... sunt foarte multumita, vreau sa ma distrez cu el, cum nu am mai facut-o cu nimeni. Imi asez palma pe pieptul lui si incerc sa ma indepartez de el, dar tot ce obtin este o atingere incredibila, corpul lui este atat de bine scluptat, de zici ca l-am facut eu. 


- Am auzit ca tu este vedeta pe aici - imi spune si imi zambeste fermecator, dar nu merge atat de repede- asa ca noi doi o sa avem o mica discutie.
- Sa stii ca eu - ii spun intr-o lene, cu mana fluturand - nu sunt genul care imediat... dar ma opreste el.
- Daca nu ar fi iubitul tau mai in fata te-as saruta, ai niste buze foarte tentante, de ma tenteaza sa fluier ca apucatul. Daca vrei sa ne cunostem, si stiu ca asta vrei, putem sa ne vedem mai incolo. Apropo, eu sunt nou aici, nu ai putea sa-mi descri tu anumite lucruri: regulile, profesorii, fetele, baietii, grupurile - de fiecare data isi da capul intr-o parte si ridica usor din spranceana, semn ca nu asta il intereseaza, iar in pauza ce a facut-o se uita la mine din  cap pana in picioare- si pe tine.


Ce urat, asa pe fata, lui nu-i pasa ca am iubit. Nu sunt chiar asa, el chiar crede ca o sa fiu imediat cu el, chiar daca sunt intr-o relatie. Stiu ca este nou si a auzit multe barfe, dar sa creada asta despre mine... Ia stai putin, eu chiar asa sunt... mereu m-am purtat asa. Cu aerele mele nu am observat ce am devenit, doamne...